Hipotiroidismul la capre sau deficiența de iod pot apărea ca urmare a lipsei sau a unei cantități scăzute de iod în furajul animalelor ceea ce denotă un conținut sărac de iod în sol.
Iodul este un constituent major al triiodtironinei (T3) care controlează fosforilarea oxidativă și astfel și rata metabolismului bazal, având în acest fel un rol major în sinteza proteinelor.
Temperaturile scăzute sunt unul din factorii majori ai creșterii ratei metabolismului bazal și în consecință și a necesarului de iod din organism (Underwood, E.J. and Suttle, N.F. (1999) The Mineral Nutrition of Livestock, 3rd edn. CABI, Wallingford)
Deficiența de seleniu poate influența metabolismul T3 și astfel indirect rata metabolismului bazal (Arthur, J.R. and Beckett, G.J. (1994) Roles of selenium în Type I iodothyronine 50-deiodinase and în thyroid hormone and iodine metabolism. În Burk, R.F. (ed.) Selenium în Biology and Human Health. Springer, New York, pp. 95–115.)
Semne clinice ale hipotiroidismului la capre
- Avort;
- Avortoni sau iezi foarte slabi la fătare la termen sau uneori mai devreme, cu blană subțire și rară, sensibili la frig, cu probleme respiratorii
Fig.1 Ied avorton cu hipotiroidism – se poate observa gușa și blana rară și subțire
- Creșterea în dimensiune a lobilor tiroidieni (gușă) produce inflamarea posterioară și ventrală a laringelui (mai discretă când sunt implicați lobii distali). Tiroida poate cântări între 10-50 g comparativ cu greutatea normală de 2 g.
- Deficiența subclinică poate conduce la iezi slabi, fără gușă evidentă.
Fig.2 Ied avorton – Gușă – inflamarea posterioară și ventrală a laringelui
Caprele adulte din turmă pot manifesta scăderea producției, rată slabă de creștere și scăderea apetitului
Deficiență de iod poate conduce la subfertilitate.
Tratamentul hipotiroidismului la capre
Găleți de lins cu iod – PANTO® Mineral L 92 sau premixuri pulbere – PANTO® Mineral L 84 Ö care conțin iod în hrana caprelor adulte pot preveni deficiența de iod; se vor lăsa în permanență la dispoziția animalelor indiferent de vârstă.
Necesarul de iod pentru rumegătoarele mici fiind de 0,1 mg per kilogram corp pe timp de vară și 0,4 mg per kilogram corp pe timp de iarnă. (Agricultural Research Council (1980) The Nutrient Requirements of Ruminant Livestock. Commonwealth Agricultural Bureaux, Farnham Royal, pp. 243–9.)
- Alternativ, soluția de iodură de potasiu înainte cu 8 săptămâni și 2 săptămâni după fătare (se dizolvă 20 grame de iodură de potasiu într-un litru de apă și se calculează 10 ml de soluție preparată la 20 k.c.)
- Se administrează oral.
- 30 ml soluție de tinctură de iod 7% poate fi aplicată pe spatele femelelor gestante în ultima perioadă
Iezii afectați se pot trata cu 3 până la 5 picături se soluție Lugol iodurat în lapte timp de 1 săptămână. Alternativ, 1 ml/3 kc. soluție 7 % tinctură de iod poate fi aplicată pe spatele iezilor. În practică s-a mai utilizat pensularea și în zona tiroidiană iar în locul tincturii se poate utiliza și iod povidona.
- Se vor evita utilizarea furajelor goitrogene (varză, conopidă).